| 1.
|
SUP'UNE, sup'un, vb. III. Tranz. 1. A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forţă armată); a cuceri, a subjuga. ♦ Refl. A accepta stăpânirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se închina cuiva. ♦ A aduce sub ascultarea, sub autoritatea sa, a subordona influenţei sale. ♦ (Înv.) A îmblânzi animale. 2. A constrânge pe cineva să suporte un lucru, să accepte o situaţie. ♦ A face ca o substanţă, un material etc. să fie expuse unei anumite acţiuni, unui anumit tratament (fizic, chimic etc.). ♦ Refl. A se expune de bunăvoie la ceva, a suporta de bunăvoie ceva. 3. A prezenta cuiva un lucru spre cunostinţă, apreciere sau hotărâre. 4. (Înv. si reg.) A aseza, a pune dedesubt. ♦ A forţa pe cineva să se aplece, să se încovoaie, să îngenuncheze. - Lat. supponere.
Sursă
: DEX'98
(66358)
- ionel |
| |
| 2.
|
A (se) supune ≠ a (se) răzvrăti
Sursă
: Antonime
(68482)
- siveco |
| |
| 3.
|
A supune ≠ a elibera
Sursă
: Antonime
(69301)
- siveco |
| |
| 4.
|
SUP'UNE vb. v. amaneta, ascunde, bate, birui, coplesi, covârsi, cuprinde, domestici, dosi, impune, ipoteca, îmblânzi, împo-văra, îndoi, înfrânge, întrece, învinge, mistui, năpădi, predispune, prostitua, răsfrânge, răzbi, ridica, sufleca, sumete, trage.Sursă
: Sinonime
( 212695)
- siveco |
| |
| 5.
|
SUP'UNE vb. 1. v. subjuga. 2. a aservi, a înrobi, a robi, a subjuga, (fig.) a înfeuda, a îngenunchea. (A ~ un popor străin) 3. v. ceda. 4. v. preda. 5. a constrânge, a forţa, a obliga, a sili. (A fost ~ ani întregi la un regim sever.) 6. v. conforma. 7. a (se) subordona. (Se ~ superiorilor.) 8. v. smeri. 9. v. destina. 10. v. expune. Sursă
: Sinonime
( 212694)
- siveco |
| |
| 6.
|
sup'une vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. sup'un, 1 pl. sup'unem, perf. s. 1 sg. supus'ei, 1 pl. sup'userăm; conj. prez. 3 sg. si pl. sup'ună; ger. supunând
Sursă
: DOR
(285696)
- siveco |
| |
| 7.
|
A SUP'UNE sup'un tranz. 1) (popoare, ţări, teritorii etc.) A lua în stăpânire (prin putere armată); a face să piardă independenţa; a înrobi; a îngenunchea; a subjuga; a înfeuda; a aservi. 2) A subordona influenţei proprii; a pune în dependenţă; a subjuga. ◊ ~ la torturi a face să suporte torturi; a tortura. 3) A face să sufere efectul (unei acţiuni). ~ unui tratament chimic. ~ criticii. 4) înv. A pune dedesubt. /<lat. supponere
Sursă
: NODEX
(355231)
- siveco |
| |
| 8.
|
A SE SUP'UNE mă sup'un intranz. A recunoaste puterea cuiva, îndeplinindu-i necondiţionat indicaţiile; a se pune în dependenţă totală faţă de cineva. /<lat. supponere
Sursă
: NODEX
(355232)
- siveco |
| |
|
|